Fort  si ploile fara apa 
Cerurile nu sînt facute doar  din aer si nori din moment ce anticii mentioneaza de atîtea ori obiecte si  fiinte vii cazute din cer. O documentatie impozanta în acest domeniu o datoram  americanului Charles Fort (1874-1932), una dintre figurile cele mai marcante ale  lumii inexplicabilului. Ziarist pîna în 1916, Fort primeste o mostenire  consistenta care îi permite sa se consacre pasiunii sale pentru fenomene iesite  din comun. În 1919, el publica Cartea Blestematilor, urmata de altele similare,  adevarate cataloage de întîmplari ciudate, scrise cu un umor scînteietor care  ataca mai ales stiinta ortodoxa, incapabila sa accepte ceea ce nu întelege.
 O atentie deosebita a acordat  Fort ploilor cu… orice altceva decit apa, dar mai ales broaste si pesti, domeniu  în care a înregistrat mai multe cazuri.
 Ploaie cu  pesti la Singapore

Pe 16 februarie 1861, orasul  Singapore a fost zguduit de un cutremur de pamînt, apoi au urmat trei zile de  ploi diluviene. Cînd acestea s-au potolit, pe terenurile acoperite de apa de  ploaie s-a descoperit o suprafata de aproximativ 20 de hectare pe care se aflau  mii de pesti vii. Malaiezienii si chinezii cei care au adunat pestii au sustinut  ca i-au vazut cazînd din cer, dar nici unul dintre europenii care s-au aflat si  ei în oras în aceeasi perioada nu au putut afirma ca au vazut acelasi lucru.  Odata uscate de soare, mlastinile au aratat ca pe fundul lor mai erau si alti  pesti, de data aceasta morti. Iesirea din albie a rîului Singapore nu explica  fenomenul, deoarece pestii au fost gasiti  pe terenurile care nu au fost atinse  de apele rîului, ci doar de ploaie.
 Trei zile de  ploaie cu peste în Pelopones 
 Anul 1861  nu este însa prima  atestare a acestui fenomen. Deja în secolul al IV-lea î.Hr., grecul Ateneu  relateaza despre trei zile de ploaie cu peste în Pelopones, iar în Evul Mediu au  fost atestate numeroase astfel de evenimente.
 În secolul al XX-lea, o data  cu aparitia ziarelor, cazurile relatate sînt din ce mai numeroase.
 Ploile cu  broaste sînt cele mai frecvente

 Cele mai frecvente sînt ploile  cu batracieni. Unul dintre primele cazuri înregistrate a vut loc în 1683. Un  anume John Collinges povesteste ca o ploaie de broaste verzi a inundat satul  Acle, din comitatul englez Norfolk, si ca patronul unui han din sat a pus galeti  întregi de broaste pe foc pentru a scapa de ele.
 Ploi cu alte animale apar mai  rar în cronici, dar nu sînt de trecut cu vederea. Astfel, la Bergen, în  Norvegia, a plouat cu soareci în 1578, cu serpi la Memphis, Statele Unite pe 15  ianuarie 1870, si cu creveti în New South Wales, Australia în 1978. Au existat  si ploi cu pasari moarte. Cele mai multe fenomene de acest fel urmaresc un fel  de schema comuna, dar ziarul american Washington Poste din 26 ianuarie 1969  relateaza ca, cu numai cîteva zile înainte, un stol mare de rate salbatice a  murit subit deasupra orasului St. Mary, în Maryland, ca si cum ar fi fost atins  de o explozie invizibila si silentioasa. Potrivit ziarului, pasarile sufereau  toate de fracturi si puternice hemoragii, înca înainte de a atinge solul.
 Rezultat al  unui fenomen meteorologic necunoscut
 O prima explicatie care vine  în minte cînd vine vorba de aceste ploi este ca ele ar fi rezultatul unor  fenomene meteorologice despre care cercetatorii nu au cunostinte. Exista  argumente care sprijina aceasta idee: animalele sînt aproape întotdeauna de  dimensiuni mici si neobisnuita ploaie a fost precedata de o furtuna puternica  sau ploi îndelungate.
 Tornadele depun însa ceea ce  au adunat de la suprafata solului pe arii mult mai largi si nu atît de clar  delimitate ca acelea unde s-au raportat astfel de fenomene. În plus, o tornada  nu poate tria animalele dupa specie sau dimensiune, eliminînd alte resturi. Au  existat cazuri în care o tornada a transportat pe distante mari bucati de  pereti, trunchiuri de copaci, automobile distorsionate, animale. O tornada nu  poate lua însa numai broastele dintr-un lac, crutînd celelalte vietati.
 Însasi starea animalelor  reprezinta un argument împotriva acestei ipoteze, caci de cele mai multe ori în  cazul unei ploi neobisnuite animalele ajung pe pamînt vii, sau în cazul  pestilor, destul de proaspeti pentru a putea fi consumati, ceea ce înseamna ca  transferul lor dintr-un loc în altul s-a facut relativ repede. 
 Ploile cu  pesti uscati, uneori decapitati 
 În acest context, ploile cu  pasari par sa detina un loc aparte, ca si ploile cu pesti uscati, uneori  decapitati, prinsi în blocuri de gheata sau fierti. Uneori animalele au început  sa cada din cer din senin, fara ca fenomenul sa fie precedat de ploaie sau  furtuna.
 Ploi de  sînge si carne
 Înca din anchitate, istoria a  fost jalonata de ploi de sînge. Mai rare sînt ploile de bucati de carne; o  ploaie de acest fel este citata de numarul din martie 1876 al revistei  Scientific American, care a declansat o vie polemica printre savanti. O alta, pe  27 august 1968, însotita de o ploaie de sînge care a cazut pe un kilometru  patrat, este relatata de ziarele braziliene. Aceste cazuri sînt diferite de  ploile colorate, care sînt explicabile din punct de vedere stiintific.
 Exista chiar  si ploi de plante
 De la mana care, în Biblie, a  salvat poporul evreu de la pieire, cerul nu a încetat sa distribuie din cînd în  cînd cîte ceva din rodul pamîntului. Au fost înregistrate mai multe cazuri si  mai aproape de timpurile noastre.
 Astfel, în 1867, asupra  orasului Dublin s-a abatut o violenta ploaie de alune, care a obligat trecatorii  sa se adaposteasca. În vara anului 1971, o aversa de boabe de fasole a cazut în  Brazilia, iar pe 12 februarie regiunea engleza Southampton a fost afectata de o  ploaie de boabe de mustar si creson.
 Ploi cu  bucati de gheata
 Pe lînga caderile de obiecte  fabricate, de exemplu caramida, care par înrudite cu fenomenul poltergeist,  exista ploi cu bucati de gheata.
 Astronomul francez Camille  Flammarion, pasionat de aceste cazuri ciudate, povesteste  cum o bucata de  gheata de 5 metri pe 2 ar fi cazut pe actualul teritoriu al Frantei pe vremea  lui Carol cel Mare. În numarul din 14 august 1849 al ziarului Times se relateaza  ca o bucata de gheata cu un diametru de 6 metri a cazut cu o zi înainte în  Rhosshire, Scotia.
 Spre deosebire de ploile cu  animale, caderile unor bucati mari de gheata sînt mai periculoase. În 1950, o  bucata de gheata de 7 kilograme cazuta din cer a decapitat o oaie în Devon, iar  la 10 ianuarie 1951, un tîmplar german a murit în acelasi fel în apropiere de  Dusseldorf, în timp ce repara un acoperis.
 Ipoteza ghetii de origine  spatiala ar putea constitui o explicatie pentru anumite cazuri, dar nu si atunci  cînd blocurile de gheata contin animale, asa cum s-a întîmplat în 1869, la  Essen, Germania, unde a cazut o bucata de gheata în care se afla un crap  congelat.