www.eBizar.tk

Fort si ploile fara apa

Cerurile nu sînt facute doar din aer si nori din moment ce anticii mentioneaza de atîtea ori obiecte si fiinte vii cazute din cer. O documentatie impozanta în acest domeniu o datoram americanului Charles Fort (1874-1932), una dintre figurile cele mai marcante ale lumii inexplicabilului. Ziarist pîna în 1916, Fort primeste o mostenire consistenta care îi permite sa se consacre pasiunii sale pentru fenomene iesite din comun. În 1919, el publica Cartea Blestematilor, urmata de altele similare, adevarate cataloage de întîmplari ciudate, scrise cu un umor scînteietor care ataca mai ales stiinta ortodoxa, incapabila sa accepte ceea ce nu întelege.

O atentie deosebita a acordat Fort ploilor cu… orice altceva decit apa, dar mai ales broaste si pesti, domeniu în care a înregistrat mai multe cazuri.

Ploaie cu pesti la Singapore

Pe 16 februarie 1861, orasul Singapore a fost zguduit de un cutremur de pamînt, apoi au urmat trei zile de ploi diluviene. Cînd acestea s-au potolit, pe terenurile acoperite de apa de ploaie s-a descoperit o suprafata de aproximativ 20 de hectare pe care se aflau mii de pesti vii. Malaiezienii si chinezii cei care au adunat pestii au sustinut ca i-au vazut cazînd din cer, dar nici unul dintre europenii care s-au aflat si ei în oras în aceeasi perioada nu au putut afirma ca au vazut acelasi lucru. Odata uscate de soare, mlastinile au aratat ca pe fundul lor mai erau si alti pesti, de data aceasta morti. Iesirea din albie a rîului Singapore nu explica fenomenul, deoarece pestii au fost gasiti pe terenurile care nu au fost atinse de apele rîului, ci doar de ploaie.

Trei zile de ploaie cu peste în Pelopones

Anul 1861 nu este însa prima atestare a acestui fenomen. Deja în secolul al IV-lea î.Hr., grecul Ateneu relateaza despre trei zile de ploaie cu peste în Pelopones, iar în Evul Mediu au fost atestate numeroase astfel de evenimente.

În secolul al XX-lea, o data cu aparitia ziarelor, cazurile relatate sînt din ce mai numeroase.

Ploile cu broaste sînt cele mai frecvente

Cele mai frecvente sînt ploile cu batracieni. Unul dintre primele cazuri înregistrate a vut loc în 1683. Un anume John Collinges povesteste ca o ploaie de broaste verzi a inundat satul Acle, din comitatul englez Norfolk, si ca patronul unui han din sat a pus galeti întregi de broaste pe foc pentru a scapa de ele.

Ploi cu alte animale apar mai rar în cronici, dar nu sînt de trecut cu vederea. Astfel, la Bergen, în Norvegia, a plouat cu soareci în 1578, cu serpi la Memphis, Statele Unite pe 15 ianuarie 1870, si cu creveti în New South Wales, Australia în 1978. Au existat si ploi cu pasari moarte. Cele mai multe fenomene de acest fel urmaresc un fel de schema comuna, dar ziarul american Washington Poste din 26 ianuarie 1969 relateaza ca, cu numai cîteva zile înainte, un stol mare de rate salbatice a murit subit deasupra orasului St. Mary, în Maryland, ca si cum ar fi fost atins de o explozie invizibila si silentioasa. Potrivit ziarului, pasarile sufereau toate de fracturi si puternice hemoragii, înca înainte de a atinge solul.

Rezultat al unui fenomen meteorologic necunoscut

O prima explicatie care vine în minte cînd vine vorba de aceste ploi este ca ele ar fi rezultatul unor fenomene meteorologice despre care cercetatorii nu au cunostinte. Exista argumente care sprijina aceasta idee: animalele sînt aproape întotdeauna de dimensiuni mici si neobisnuita ploaie a fost precedata de o furtuna puternica sau ploi îndelungate.

Tornadele depun însa ceea ce au adunat de la suprafata solului pe arii mult mai largi si nu atît de clar delimitate ca acelea unde s-au raportat astfel de fenomene. În plus, o tornada nu poate tria animalele dupa specie sau dimensiune, eliminînd alte resturi. Au existat cazuri în care o tornada a transportat pe distante mari bucati de pereti, trunchiuri de copaci, automobile distorsionate, animale. O tornada nu poate lua însa numai broastele dintr-un lac, crutînd celelalte vietati.

Însasi starea animalelor reprezinta un argument împotriva acestei ipoteze, caci de cele mai multe ori în cazul unei ploi neobisnuite animalele ajung pe pamînt vii, sau în cazul pestilor, destul de proaspeti pentru a putea fi consumati, ceea ce înseamna ca transferul lor dintr-un loc în altul s-a facut relativ repede.

Ploile cu pesti uscati, uneori decapitati

În acest context, ploile cu pasari par sa detina un loc aparte, ca si ploile cu pesti uscati, uneori decapitati, prinsi în blocuri de gheata sau fierti. Uneori animalele au început sa cada din cer din senin, fara ca fenomenul sa fie precedat de ploaie sau furtuna.

Ploi de sînge si carne

Înca din anchitate, istoria a fost jalonata de ploi de sînge. Mai rare sînt ploile de bucati de carne; o ploaie de acest fel este citata de numarul din martie 1876 al revistei Scientific American, care a declansat o vie polemica printre savanti. O alta, pe 27 august 1968, însotita de o ploaie de sînge care a cazut pe un kilometru patrat, este relatata de ziarele braziliene. Aceste cazuri sînt diferite de ploile colorate, care sînt explicabile din punct de vedere stiintific.

Exista chiar si ploi de plante

De la mana care, în Biblie, a salvat poporul evreu de la pieire, cerul nu a încetat sa distribuie din cînd în cînd cîte ceva din rodul pamîntului. Au fost înregistrate mai multe cazuri si mai aproape de timpurile noastre.

Astfel, în 1867, asupra orasului Dublin s-a abatut o violenta ploaie de alune, care a obligat trecatorii sa se adaposteasca. În vara anului 1971, o aversa de boabe de fasole a cazut în Brazilia, iar pe 12 februarie regiunea engleza Southampton a fost afectata de o ploaie de boabe de mustar si creson.

Ploi cu bucati de gheata

Pe lînga caderile de obiecte fabricate, de exemplu caramida, care par înrudite cu fenomenul poltergeist, exista ploi cu bucati de gheata.

Astronomul francez Camille Flammarion, pasionat de aceste cazuri ciudate, povesteste cum o bucata de gheata de 5 metri pe 2 ar fi cazut pe actualul teritoriu al Frantei pe vremea lui Carol cel Mare. În numarul din 14 august 1849 al ziarului Times se relateaza ca o bucata de gheata cu un diametru de 6 metri a cazut cu o zi înainte în Rhosshire, Scotia.

Spre deosebire de ploile cu animale, caderile unor bucati mari de gheata sînt mai periculoase. În 1950, o bucata de gheata de 7 kilograme cazuta din cer a decapitat o oaie în Devon, iar la 10 ianuarie 1951, un tîmplar german a murit în acelasi fel în apropiere de Dusseldorf, în timp ce repara un acoperis.

Ipoteza ghetii de origine spatiala ar putea constitui o explicatie pentru anumite cazuri, dar nu si atunci cînd blocurile de gheata contin animale, asa cum s-a întîmplat în 1869, la Essen, Germania, unde a cazut o bucata de gheata în care se afla un crap congelat.