Teoria si practica dedublarii
Batrinul care apare in doua locuri in acelasi timp
Anul 1975. Moscova. Intr-un grup de turisti de la Voronej se remarca dintre toti un batrin carunt cu o privire patrunzatoare si o barba lunga. Batrinul Hotabici - asa il numeau ceilalti excursionisti atunci cind nu era de fata. Numele lui de familie nu si-l mai aminteste nimeni - ceva de genul Krilov sau, poate, Krimov, acest lucru nu este important.
La citva timp dupa inceputul excursiei, turistii au observat niste lucruri ciudate: batrinul era vazut in acelasi timp in mai multe locuri. Oamenii incepusera sa se indoiasca unii de altii. In timp ce tot grupul se afla in excursie (printre ei era si batrinelul cel ciudat), o femeie a hotarit sa mearga la magazin sa cumpere ceva. Pe drumul catre magazin ea l-a vazut pe Krimov si l-a intrebat daca s-a terminat excursia. Acesta i-a raspuns ca nu, ca toata lumea se afla in autocar in drum catre un obiectiv turistic. Fiind foarte mirata de un asemenea raspuns, femeia i-a povestit seara sotului ce s-a intimplat. Acesta s-a mirat si mai tare si i-a spus ca batrinul Hotabici a fost tot timpul cu excursionistii si ca nu a disparut nici macar pentru un minut.
Omul era deja banuit de vajitorie
Mai departe lucrurile au decurs la fel: batrinul a fost vazut in acelasi timp impreuna cu toti la teatru, dar si intr-un bar cu o bere in fata. La un moment dat a fost vazut la sauna, dar vecinul lui de apartament a afirmat ca Hotabici in acea seara nu a iesit din camera, ci a citit o carte.
Batrinul era banuit de vrajitorie si toti au inceput sa il ocoleasca. De intrebarile mai indiscrete acesta scapa cu cite o gluma.
Dublura a aparut chiar alaturi de el
In ultima zi inainte de a pleca de la Moscova, turistii l-au vazut vazut pe batrin alaturi de un altul identic. Cei doi semanau pina in cel mai mic amanunt, atit la figura, cit si la imbracaminte. Toti s-au linistit crezind ca sint doi frati gemeni. Insa in citeva secunde aceasta parere le-a fost contrazisa: chiar de sub ochii lor, unul dintre batrini a disparut, parca s-ar fi evaporat in aer.
Psihiatrii spun despre aceste cazuri ca sint halucinatii colective.
Ochii prin care privea Unviersul
Iata ce povesteste un functionar despre o asemenea experienta: Cind lucram la un institut si examinam foarte multe persoane in virsta, a venit la mine un batrin. La prima vedere, puteai sa ii dai 100 de ani, dar si 120. Era imbracat foarte modest, in niste haine fara culoare. Parul ii era taiat foarte scurt, iar sapca de pe cap semana cu una de metalurgist. Cel mai mult m-a uimit absenta mirosului. Era luna iunie, afara era foarte cald, camasa mea era uda din cauza transpiratiei. Batrinelul nu avea insa nimic. Mai mult decit atit, dinspre el venea o adiere rece si proaspata ca de iarna. O privire ca a lui nu am mai vazut nici inainte, nici dupa acest moment: parca prin ochii lui ma privea tot Universul. Batrinul mi-a spus ca nu a venit sa ia ceva, ci sa imi dea ceea ce stie el, pentru ca este destul de in virsta si vrea sa moara linistit. A respirat profund, a inchis pentru citeva clipe ochii, incit mi s-a parut ca a adormit. Am vazut de foarte multe ori oameni bolnavi, oameni cu probleme psihice si cautam un motiv ca sa scap de ei. Cu atit mai mult cu cit pe hol ma astepta multa lume care voia sa-mi vorbeasca. Pe neasteptate, usa s-a deschis si in incapere a patruns acelasi batrin care i-a spus functionarului: Trebuie sa-mi promiti pentru linistea mea ca, daca vor veni sa te intrebe de unde ai asemenea cunostinte, sa spui ca te-ai rugat, ca ai citit rugaciuni si ca Dumnezeu te-a ascultat.
Dupa aceea, fara sa se opreasca, batrinul a intrat... in perete si a disparut. Functionarul a ramas in prezenta dublului celui disparut sau, poate, a originalului.
Profesoara si alter ego-ul ei apareau in fata elevilor
Iata o alta asemenea istorie care s-a petrecut in secolul al XIX-lea in Letonia, in orasul Volmar, nu departe de Riga, intr-un pension particular pentru fete. Era anul 1845 cind acolo a fost angajata o oarecare Soja.
Peste aproximativ o saptamina elevele au inceput sa observe niste lucruri stranii. In timp ce unele povesteau ca au vazut-o predindu-le lectia in clasa, altele au observat-o coborind scarile.
La un moment dat, fetele au vazut cum in timp ce profesoara le scria ceva pe tabla, linga ea a aparut dublul ei fara creta in mina. Elevele au fost socate. Mai tirziu acestea au vazut-o pe Soja la masa de prinz. In fata ei statea dublul care facea niste miscari ciudate cu miinile. Dupa citva timp dublul a fost vazut in timp ce profesoara statea in pat. In curind profesoara a fost alungata din scoala, directorii temindu-se pentru reputatia institutiei. La despartire Soja le-a spus ca i s-a mai intimplat de nenumarate ori acest lucru. In cazul acesteia este vizibil ca nu putea sa controleze in mod constient acest proces, spre deosebire de batrinul care i-a demonstrat acest lucru functionarului.
La 17 mai 1905 in presa engleza a aparut o stire interesanta: deputatii Parker si Heiter l-au intilnit in Parlament pe maiorul Rashe si s-au imbratisat pentru ca nu se vazusera de mult timp. Dupa ce discutia s-a terminat, maiorul a disparut din fata lor. S-a descoperit mai tirziu ca maiorul nu fusese in ziua aceea la serviciu, ci statuse acasa fiind bolnav.
Pinetti si plecarea prin 15 locuri in acelasi timp
In anul 1800 la Sankt Petersburg a venit cunoscutul magician si iluzionist Pinetti. Dupa ce a facut citeva trucuri de iluzionism, citeva experimente de hipnoza si parapsihologie, lui i s-a propus ca a doua zi sa apara la amiaza in cabinetul tarului pentru onorariu. Portarii au fost avertizati sa nu lase pe nimeni sa intre in palat, iar cheile de la toate intrarile in palat si in parcul din jur au fost puse pe masa tarului. Cu cinci minute inainte de ora 12, departamentul de politie a spus ca magicianul nu a iesit deloc din casa. Cu toate acestea, chiar la mijlocul zilei, Pinetti a aparut in cabinet la intilnire. Inainte de a se desparti de tar, Pinetti l-a avertizat pe acesta ca va parasi orasul prin toate cele 15 posturi de paza in acelasi timp.
In ziua plecarii, la fiecare dintre cele 15 posturi de paza s-a adunat cite o multime de gura-casca si toti l-au vazut pe Pinetti parasind orasul intr-o trasura. Plecarea lui a fost inregistrata in toate cele 15 puncte in acelasi timp si peste tot i s-au pus vize pe buletinul de plecare.
Acesta este unul dintre exemplele unice de creare constienta a dedublarilor in plan fizic inregistrat in mod oficial si de istorie.
In Africa Centrala exista si pina in zilele noastre un cult magic al crearii de asemenea alter ego-uri. Sint unele date care atesta faptul ca si unii samani siberieni aveau asemenea capacitati.
Fenomenul crearii de dedublari materiale (ale corpului fizic) este cunoscut de foarte mult timp. Aceste capacitati se pare ca le aveau Krishna si monahul crestin, care mai tirziu a fost canonizat de biserica, Toma din Assisi.
Ectoplasma concentrata si dedublarile tibetanilor
Este bine de stiut ca un alter ego creat in mod artificial nu se deosebeste cu nimic de persoana adevarata: au acelasi aspect exterior, acelasi nivel de cunostinte si de percepere a lumii inconjuratoare, aceeasi memorie si aceleasi deprinderi.
Crearea unei dedublari materiale este in linii mari asemanatoare cu crearea unui dublu astral energetic, analogic din punct de vedere al structurii sale cu o vedenie obisnuita.
La inceput, se creeaza, de obicei, imaginea in gind a dublului. Dupa aceea se creeaza o copie energetica astrala care se umple treptat cu substanta, numita ectoplasma. In esenta aceasta este energie pura care se condenseaza treptat, devine mai concentrata si intra in spatiul ocupat de imaginea din gind a dublului creat de constiinta. Aceasta poate fi socotita o copie exacta a creatorului, dar si un alt corp, o alta constiinta.
Pentru aceasta este nevoie de o concentrare maxima de energie. Constiinta trebuie sa lucreze numai pentru realizarea acestui lucru. Orice alta idee trebuie sa fie exclusa. Procesul trebuie sa fie insotit de asa-numita liniste mentala. Trebuie de asemenea sa existe o reprezentare exacta a acelui spatiu din lumea inconjuratoare unde va aparea dublul, dar si un nivel destul de ridicat al capacitatilor paranormale.
Dedublarea e constienta si spontana
Dedublarea poate fi creata atit printr-o activitate constienta in acest sens, cit si spontan. La un nivel deosebit al continutului de ectoplasma ea poate fi si foarte transparenta, si putin vizibila, dar si identica din punctul de vedere al parametrilor si caracteristicilor cu persoana reala. Acest lucru depinde de concentrarea de energie din dedublare. Timpul de viata al acestor creatii este diferit - de la citeva minute pina la citeva luni sau chiar ani.
Uneori dublul cauta sa scape de creatorul lui
In practica magica din Tibet exista tehnica crearii dublurilor materiale, dar si a unor alte fiinte, care constau din ectoplasma concentrata. Acestea sint asemanatoare oamenilor, comportamentul este identic cu cel uman. Aceasta fiinta, pentru ca nivelul de forta vitala si de ectoplasma este suficient pentru o existenta independenta, incearca sa se elibereze de legatura cu creatorul uman si de controlul acestuia.
Adesea pentru a nimici o asemenea fiinta este nevoie de un efort deosebit pentru ca aceasta are acelasi potential magic ca si cel care a creat-o. Nivelul spiritualitatii si al intelectului este semnificativ mai scazut decit al omului, de aceea aceste dubluri sint periculoase.
In legendele despre magicienii tibetani se spune ca, de multe ori, un alter ego trimis cu o misiune nu s-a mai intors la creator, ci a inceput o existenta separata. Acelasi lucru se intimpla si atunci cind creatorul murea si nu nimicea dublul inainte de a-si da sufletul. Spre deosebire de oamenii obisnuiti aceste fiinte nu au suflet.
0 Response to "Teoria si practica dedublarii"
Post a Comment